PATRIMONIU DE MEDIU

 Relief, climă, resurse naturale

Sub aspect geostructural, judeţul Botoşani este amplasat în întregime pe unitatea de platformă veche, numită Câmpia Jijiei. Din acest punct de vedere, teritoriul GAL VALEA BAȘEULUI DE SUS se integrează ansamblului de dealuri ale Moldovei de Nord și se caracterizează în cea mai mare parte printr-un relief larg vălurit, cu interfluvii colinare, deluroase, separate prin văi cu lunci largi şi pline de iazuri. Principalele categorii de relief sunt reprezentate de forme structurale, sculpturale şi de acumulare. Morfologia reliefului regiunii pune în evidenţă prezenţa unei trepte mari, joasă, cu aspect de câmpie colinară şi altitudini medii de 100 -150 m, în nord şi nord-est, cu peisaje predominante de câmpie, formate sub influența climatului continental, cu pajiști stepizate și pâlcuri de pădure.

Densitatea medie a reţelei hidrografice are valori cuprinse între 0,43 şi 0,63 km/km2. Râurile, pârâurile, bălţile şi iazurile sunt puternic influenţate de caracteristicile climei temperat-continentale.  Iazurile şi bălţile se regăsesc într-un număr semnificativ pe teritoriul parteneriatului GAL Valea Başeului de Sus, cu o suprafaţă totală de 4.452 ha (din care 710 sunt forme de proprietate privată). Printre cele mai importante iazuri enumerăm: Hăneşti, Mileanca, Lișmănița, Tătărășeni, Gălbeni.

Fiind situat în partea de nord-est a județului Botoșani, teritoriul GAL ”Valea Bașeului de Sus” este supus influenţelor climatice continentale ale Europei de Est şi mai puţin celor ale Europei Centrale, deşi majoritatea precipitaţiilor sunt provocate de mase de aer care se deplasează din vestul şi nord-vestul Europei. Aparţine zonei de climat temperat – continental pronunţat, aflat sub influenţa anticiclonilor atlantic şi euro-asiatic, cu veri secetoase și ierni grele, temperatura medie anuală fiind de 9-10 grade Celsius, cu precipitaţii relativ reduse (400-500 mm medie anuală, întalnindu-se fenomenul de secetă), iar vânturile sunt preponderent nord-vestice.

Resursele naturale ale teritoriului sunt reprezentate de:

  • Soluri propice agriculturii ce se găsesc pe suprafeţe întinse – soluri cu potenţial ridicat de fertilitate în care se includ toate tipurile de cernoziomuri şi unele aluviosoluri, când nu sunt afectate de factori limitativi. Aceste soluri se pretează pentru o gamă largă de utilizări agricole (culturi cerealiere şi industriale, pajişti, plantaţii viticole și pomicole), dar cele mai mari note de bonitate le primesc pentru culturi cerealiere şi tehnice.
  • Gipsul, de la Crasnaleuca, comuna Coțușca, exploatat în trecut în carieră.
  • Roci de construcţie: calcare, recife, gresii calcaroase, nisipuri şi pietriş de construcţii, calcare oolitice, argile pentru olărit, cărămizi şi teracotă.
  • Alte resurse: păduri de foioase, şleauri de deal şi câmpie, cu o structură sănătoasă, plante hidrofile (papura, rogozul, pipirigul, stuful, plopul şi salcia).